Ucraina are nevoie de susținerea României într-o regiune în care statele din Europa de Est au devenit tot mai dilematice. Președintele ucrainean Zelenski se întâlnește astăzi la București cu Nicușor Dan.
Președintele Volodimir Zelenski încearcă să convingă statele UE să deschidă ușa Ucrainei printr-o procedură grăbită, în așa fel încât țara să profite de fondurile europene într-o măsură mai mare, eventual chiar înainte de terminarea războiului.
Zelenski are nevoie de toate argumentele în fața propriei populații, la patru ani de la începutul invaziei rusești la scară largă, în așa fel încât următoarele alegeri să mențină azimutul.
România susține necondiționat Ucraina în cursa ei pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât face echipă cu Republica Moldova. Altfel spus, Bruxelles-ul a hotărât să le ia la pachet, deși Chișinăul e mai avansat în îndeplinirea standardelor cerute.
Nemulțumiri din trecut au fost lăsate deoparte
România și Ucraina au semnat în 2023 o Declarație Comună, au început procesul de ridicare a relației la nivelul unui Parteneriat Strategic și multe dintre asperitățile anterioare au fost lăsate deoparte:
(1) e vorba despre nemulțumirea Kievului în fața hotărârii Tribunalului Internațional de la Haga care a decis delimitarea apelor teritoriale din Marea Neagră în favoarea României, dar și despre
(2) enervarea Bucureștiului în fața lucrărilor de decolmatare agresivă a Canalului Bîstroe, folosit deja nu atât în scopuri militare, cât mai curând în cele comerciale, prin ocolirea Brațului Sulina, singurul recunoscut de UE pentru navigare dinspre Dunăre spre Marea Neagră.
(3) Mai sunt și plângerile comunității românești din Ucraina referitoare la limitarea predării în limba română și nu în ultimul rând cele care includ
(4) relația dintre Biserica Ortodoxă Română și statul ucrainean, din 2018, de când a început schisma în rândul ortodoxiei ucrainene. Între timp, BOR a decis în februarie 2024 să-și deschidă o filială în Ucraina, la cererea comunității și pe fondul presiunilor venite din partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene. A fost deci depusă la Kiev cererea de recunoaștere a BOR din Ucraina, cerere care întârzie să fie soluționată.
România a creat un culoar prin care armele venite din Vest ajung pe câmpul de luptă
Toate aceste complicații ale relației bilaterale nu au împiedicat România să susțină Ucraina inclusiv prin crearea unui culoar prin care armele venite dinspre Vest ajung pe câmpul de luptă.
Au fost însă și donații de armament, inclusiv un sistem american de rachete Patriot. Ajutorul a fost însă mult mai mic prin comparație cu ceea ce au făcut pentru Ucraina statele baltice, cele nordice și Polonia.
Spre deosebire de Ungaria și Slovacia, care au continuat să cumpere gaz și petrol din Rusia prin conductele care trec prin Ucraina, România a întrerupt acest flux, dar i-a lăsat pe ruși să-și facă afacerile în țară.
Ungaria se opune atât aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, cât și ajutorului militar european pentru Kiev. De altfel, Parlamentul de la Budapesta tocmai a adoptat o moțiune prin care a legiferat această opoziție. Parlamentarii care susțin guvernul lui Viktor Orban au menționat că UE a alocat deja Ucrainei 193 de miliarde de euro de la începutul războiului și că următoarea tranșă prevăzută de Bruxelles, de 90 de miliarde, nu va putea fi restituită decât din eventualele despăgubiri de război.
Slovacia a declarat că va prelua această opoziție în interiorul UE, dacă Viktor Orban pierde alegerile generale de luna viitoare, așa cum indică majoritatea cercetărilor sociologice.
Ar putea și liderii români să fie mai tranșanți când e vorba de Rusia?
Pe acest fond al oboselii statelor europene aflate pe flancul estic, președintele Volodimir Zelenski are nevoie de fiecare gest de susținere, pentru a le arăta oamenilor săi că nu sunt singuri, că există o majoritate de partea lor, că până la urmă vor primi banii de care au nevoie de la UE, că în vecinătatea lor sunt și prieteni, nu doar state dilematice care nu văd importanța rezistenței Ucrainei.
Avansul extremei drepte pe tot continentul ar putea sabota și mai mult în viitor ecuația antirusească în noul peisaj deschis de Statele Unite, care încearcă să convingă Ucraina să cedeze în favoarea Rusiei inclusiv teritorii pe care rușii nu le-au cucerit.
România are ocazia să vorbească mai clar despre toate acestea în contextul vizitei președintelui ucrainean la București, mai ales după ce Donald Trump a anunțat ridicarea temporară a sancțiunilor petroliere impuse companiilor din Rusia.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus miercuri (11 martie) că, „dacă trebuie să alegem între sancțiuni și solidaritate, atitudinea noastră este clară: suntem de partea Ucrainei”.
Oare ar putea și liderii români să fie mai tranșanți când e vorba de Rusia? Sau preferă să rămână doar la nivelul susținerii retorice față de Ucraina?