Camera Deputaților a adoptat, pe 29 iunie, o lege care îi vulnerabilizează pe avertizorii de integritate, în loc să îi protejeze și să îi încurajeze să demaște corupția.
Culmea este că totul s-a întâmplat în contextul transpunerii, în legislația națională, a unei directive europene care avea rolul de a extinde protecția acordată de stat avertizorilor de integritate.
Este vorba despre Directiva (UE) 2019/1937 „privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii” pe care Parlamentul European a adoptat-o pe 23 octombrie 2019.
Termenul de transpunere al directivei a fost de doi ani. Așa că toate modificările legislative trebuiau făcute, de fapt, până pe 17 decembrie 2021. România a depășit perioada și a fost deja notificată cu privire la deschiderea unei proceduri de infringement.
Pentru că vorbim despre o directivă, România nu era obligată să aplice întocmai textul adoptat la Bruxelles, ci să ia măsurile necesare pentru a ajunge la scopurile cerute de Parlamentul European.
Mai exact, în termeni generali, țara noastră trebuia să găsească modalitățile de a le oferi și avertizorilor de integritate din societăți și companii private o protecție similară cu a celor din instituțiile de stat, prin Legea 571/2004.
În loc să facă asta, Guvernul și Parlamentul au folosit prilejul pentru a schilodi legislația și a le diminua considerabil protecția tuturor avertizorilor de integritate.
Iată cum s-a ajuns aici.
ONG-urile și avertizorii au câștigat o primă bătălie, dar nu războiul
Prima încercare de transpunere a directivei a fost un proiect de lege inițiat de un grup de 39 de deputați USR, cărora li s-a alăturat și un coleg liberal.
Dacă s-ar fi adoptat în forma propusă, și acel proiect risca să le creeze probleme serioase avertizorilor de integritate, din varii motive.
Spre exemplu, proiectul de lege îi cerea avertizorului care a observat o ilegalitate să sesizeze mai întâi organele de cercetare și să aștepte răspuns. Și abia apoi - dacă situația nu se rezolva pe această cale - putea sesiza și presa. În caz contrar, avertizorul își pierdea protecția dată de lege.
Impunerea unor astfel de obligații și restricții pentru avertizori risca să ducă la „îngroparea” multor ilegalități.
APADOR-CH și Active Watch au analizat proiectul de lege. Au formulat propuneri pentru fiecare punct vulnerabil al proiectului de lege și au organizat dezbatere publică.
În cele din urmă, multe dintre hibele legii propuse de deputații USR au fost eliminate. Iar proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților într-o formă în care să-i protejeze pe avertizorii de intergitate.
Proiectul a fost înregistrat la Senat, pentru dezbateri și vot. Și apoi în plen.
Doar că în această etapă, s-a întâmplat ceva.
Deși exista deja un proiect de modificare legislativă aflat la jumătatea traseului, Guvernul Ciucă a dat startul unei alte inițiative, pe care a depus-o la Senat.
Iar cea inițiată cu majoritate de USR a fost respinsă în Senat, care avea rol de cameră decizională.
Modificările care îi pun în pericol pe avertizori
Inițiativă Guvernului Ciucă ridică mai multe probleme care, cu ajutorul ONG-urilor și al avertizorilor de integritate consultați, fuseseră eliminate din proiectul de lege de la Camera Deputaților.
Spre exemplu, potrivit proiectului de lege inițiat de Guvern, înainte să vorbească cu presa despre ilegalitatea pe care a constatat-o, avertizorul de integritate trebuie să facă sesizare internă (adică în instituție) sau externă, către organe de anchetă.
Dacă sesizează întâi presa - drept pe care acum îl are, potrivit Legii 571/2004 - atunci riscă să nu se mai bucure de protecție legală, ca avertizor de integritate.
Era doar una dintre problemele majore ale proiectului de lege. Alta ținea de faptul că proiectul nu transpune recomandările legate de asistența juridică pentru avertizori, nu protejează avertizorii de abuzurile comisiilor de disciplină și nici nu prevede sancțiuni aplicabile în mod real pentru persoanele care dispun represalii împotriva avertizorilor.
Cum au mutilat legea deputații PSD, PNL și UDMR
Deși proiectul inițiat de Guvern era deja, din faza inițială, nevaforabil pentru avertizorii de integritate, pe durata dezbaterilor, senatorii au mai depus amendamente nocive.
Parte dintre ele au fost retrase, ca urmare a presiunilor societății civile. Printre ele, amendamente care:
- atrăgeau răspunderea penală pentru avertizorii care, în vederea demascării corupției, încălcă drepturi de autor sau divulgau informații
- eliminau posibilitatea avertizorului de a cere în instanță suspendarea unor forme de represalii ale angajatorului (concediere, sancțiuni diverse etc), pe calea ordonanței președințiale, înainte de judecarea unui proces de fond
- eliminau obligația angajatorului care îl cercetează disciplinar pe avertizor să cheme presa și/sau reprezentanți ai sindicatului la audieri
În schimb, multe alte prevederi nocive pentru avertizori au rămas în textul proiectului de lege, care a fost adoptat mai întâi de Senat, pe 28 iunie și, în cele din urmă, de plenul reunit al celor două Camere, miercuri, pe 29 iunie.
Parte dintre aceste prevederi contravin directivei pe care ar trebui să o transpună. Mai exact:
- Directiva prevede că municipalitățile cu mai puțin de 10.000 de locuitori se pot grupa și pot împărți canalele pe care le folosesc avertizorii pentru a raporta ilegalități. Parlamentul român a schimbat cu totul sensul din directivă și a decis că această posibilitate o au nu municipalitățile cu mai puțin de 10.000 de locuitori, ci acelea cu „cel puțin 10.000 de locuitori”.
- Potrivit directivei, raportările avertizorilor se păstrează „oricât e necesar și proporțional” de către instituție. Senatul României a decis ca ele se păstreze doar 5 ani. Deputații PSD, PNL, UDMR și ai altor minorități au redus, prin amendament, perioada la numai 2 ani.
- companiile sub 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative etc. sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente
Alte probleme ale legii, identificate de ActiveWatch țin de faptul că aceasta:
- a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puțin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiași raportări
- îi obligă în continuare - ca și în formele precedente produse - să divulge ilegalitățile sesizate doar după 3 luni și numai dacă în prealabil au sesizat la nivel intern, instituțional, problemele.
În plus, ActiveWatch, alături de celelalte ONG-uri care au luptat pentru protecția avertizorilor au transmis că parte a directivei nu a fost transpusă. Iar asta înseamnă că procedura de infringement din partea Comisiei Europene va continua.
Iată care spun activiștii pentru drepturile omului că sunt prevederile din directivă care nu au fost transpuse corect în legea adoptată Camera Deputaților, pe 29 iunie:
| Nr. crt. | Articolul eliminat din proiectul de lege, amendament respins atât în Comisia juridică, cât și în plen | Textul netranspus al Directivei |
1 | Art. 15, alin (1), lit. i) un model de declarație cuprinzând condițiile în care avertizorul în interes public este protejat de răspunderea pentru încălcarea confidențialității. | Art. 13, lit. g) o declarație în care se explică în mod clar condițiile în care persoanele care raportează autorității competente sunt protejate de răspunderea pentru încălcarea confidențialității |
| 2. | Art. 20, alin. 3 Măsurile prevăzute de prezentul capitol se aplică și, lid. d) avertizorului în interes public care, în mod anonim, a raportat sau a divulgat public informații referitoare la încălcări, dar este ulterior identificat și suferă represalii; | Art. 6, alin. (3) Persoanele care, în mod anonim, au raportat sau au divulgat public informații referitoare la încălcări, dar sunt ulterior identificate și suferă represalii, beneficiază totuși de protecția prevăzută în capitolul VI, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul (1). |
| 3. | Amendament MJ (PNRR) art. 21, alin (5) În cadrul procedurilor judiciare, care vizează încălcări precum încălcarea dreptului la imagine, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecție a datelor, divulgarea secretelor comerciale sau acțiunile în despăgubire, nu se poate angaja răspunderea persoanelor prevăzute la art. 2 și art. 20 alin. (3) ca urmare a raportărilor sau a divulgărilor publice efectuate în condițiile prezentei legi. Persoanele prevăzute la art. 2 și art. 20 alin. (3) au dreptul să invoce respectiva raportare sau divulgare publică pentru a urmări închiderea cauzei, cu condiția să fi avut motive întemeiate să considere că raportarea sau divulgarea publică a fost necesară pentru dezvăluirea unei încălcări a legii, în temeiul prezentei legi. | Art. 21, alin. (7), teza întâi din Directivă“În cadrul procedurilor judiciare, inclusiv în ceea ce privește defăimarea, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecție a datelor, divulgarea secretelor comerciale sau cererile de compensare în temeiul dreptului privat sau public ori dreptului colectiv al muncii, nu se poate angaja răspunderea persoanelor menționate la articolul 4 ca urmare a raportărilor sau a divulgărilor publice în conformitate cu prezenta directivă. Persoanele respective au dreptul să se bazeze pe respectiva raportare sau divulgare publică pentru a urmări închiderea cauzei, cu condiția să fi avut motive întemeiate să considere că raportarea sau divulgarea publică a fost necesară pentru dezvăluirea unei încălcări, în temeiul prezentei directive.” |
| 4. | Amendament MJ (PNRR) art. 21, alin (6)(6) În cazul în care o persoană raportează sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii în condițiile prezentei legi și aceste informații includ secrete comerciale, o astfel de raportare sau divulgare publică este considerată legală în condițiile articolului 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. | Art. 21, alin. (7), teza a două din Directivă“În cazul în care o persoană raportează sau divulgă public informații referitoare la încălcări care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive și informațiile respective includ secrete comerciale, iar persoana respectivă îndeplinește condițiile prevăzute în prezenta directivă, o astfel de raportare sau divulgare publică este considerată legală în condițiile articolului 3 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/943”. |
| 5 | Amendament MJ (PNRR) art. 21, alin (7) Persoanele prevăzute la art. 2 și art. 20 alin. (3) care au efectuat o raportare sau divulgare publică în condițiile prezentei legi au dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit ca urmare a raportării sau divulgării publice.” | Art. 21, alin. (8) din Directivă“Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că sunt prevăzute măsuri reparatorii și compensații integrale pentru acele prejudicii suferite de persoanele menționate la articolul 4 în conformitate cu dreptul intern”. |
Irina Zamfirescu, Active Watch: Soluția e la Avocatul Poporului, care poate sesiza CCR!
Irina Zamfirescu, activist ActiveWatch a precizat pentru spotmedia.ro că soluția pentru a împiedica intrarea în vigoare a legii este sesizarea Avocatului Poporului.
„Procedăm așa pentru că doar Avocatului Poporului poate sesiza Curtea Constituțională a României (CCR). Există probleme de constituționalitate în această lege deoarece ea diminuează din protecția de care se bucură, la acest moment, avertizorii de integritate.
Singura problemă este că Avocatul Poporului trebuie să sesizeze CCR într-un timp foarte scurt”, a precizat Irina Zamfirescu.
APADOR - CH a transmis deja prin intermediul unui comunicat de presă că a sesizat Avocatul Poporului.
Rămâne să vedem dacă acesta va sesiza CCR. Dacă nu o va face, puținii avertizori de integritate din România vor rămâne, cel puțin pentru o vreme, și mai vulnerabili decât sunt astăzi.